Loredana van de WAART: O noua abordare în domeniul achiziţiilor publice din Romania

Achiziţiile publice din România, reglementate actualmente, în principal, prin Ordonanţa Guvernului nr. 34/2006 şi normele sale de aplicare, se află într-un amplu proces de modificare, mai ales ca urmare a necesităţii transpunerii, până la 18 aprilie 2016, în legislaţia naţională, a directivelor aprobate în 2014 de Parlamentul European în domeniul achiziţiilor publice.

În acest context, dar şi ca urmare a nenumăratelor probleme semnalate în acest domeniu, cu efecte negative asupra economiei româneşti şi a competitivităţii sale, autorităţile au lansat o amplă reformă a sistemului de achiziţii publice, prin elaborarea unei Strategii naţionale în domeniul achiziţiilor publice, a unui pachet legislativ format din 4 legi (legea privind achiziţiile publice, legea privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi a contractelor de concesiune şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, legea privind achiziţiile sectoriale şi legea privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii), precum şi a unei legi privind conflictul de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică iniţiată prin sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP). Intenţia Guvernului este ca acest pachet legislativ să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016, el fiind recent aprobat de Guvern. Strategia în domeniul achiziţiilor publice urmăreşte să răspundă problemelor semnalate de-a lungul celor aproape 10 ani de aplicare a legislaţiei şi să permită crearea unui cadru stabil, plecând de la principiile instituite de directivele europene.

Noile prevederi legislative urmăresc, în principal, implementarea de mecanisme menite să simplifice procedura de pregătire a ofertelor şi să permită o mai bună conciliere a exigenţelor unei achiziţii publice eficiente cu cele ale politicilor orizontale, precum protecţia mediului, protecţia socială şi inovarea.

Eficienţă in utilizarea banului public

Noua legislaţie va aduce îmbunătăţiri importante în ce priveşte criteriile de atribuire. Astfel, se prevăd 3 criterii de atribuire: „preţul cel mai scăzut”, „costul cel mai scăzut” şi „cel mai bun raport calitatepreţ”, punându-se accent pe cel din urmă, prin interzicerea atribuirii, utilizând cel mai scăzut preţ sau cost, a acelor contracte ce au ca obiect servicii intelectuale şi/sau activităţi complexe.

Totodată, se prevede şi obligaţia pentru autorităţi de a include în criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preţ”, factori de evaluare ce includ aspecte calitative, de mediu/social şi cu caracter inovator.

Subcontractarea

Pentru a asigura plata subcontractanţilor, de multe ori rămaşi neplătiţi, deşi contravaloarea lucrărilor lor a fost decontată de autorităţi, ţinând cont şi de prevederile din directivele europene, apar reguli noi cu privire la subcontractare. Astfel, se prevede, în special, posibilitatea autorităţilor contractante de a plăti direct subcontractanţilor pentru serviciile şi lucrările furnizate contractantului principal, atunci când natura contractului o permite şi subcontractantul şi-a exprimat opţiunea în acest sens. O astfel de plată nu va diminua însă răspunderea contractantului faţăde autoritate. Prin norme, se vor detalia procedura şi condiţiile necesare pentru a se putea realiza astfel de plăţi directe.

Achizitiile publice, mai putina birocratie

Un alt câştig al noii legislaţii îl reprezintă simplificarea procedurii de depunere a ofertelor de către companii. Astfel, se prevede posibilitatea depunerii, iniţial, a unui document unic de achiziţie european (DUAE), ce constă într-o declaraţie pe proprie răspundere privind îndeplinirea criteriilor de capacitate şi de selecţie, în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau de către terţi. Acest document poate fi utilizat în mai multe proceduri de achiziţie şi se elaborează pe baza unui formular standard aprobat de Comisia Europeană, furnizându-se exclusiv în format electronic.

Modificarea substanţială a contractului

Un alt aspect important introdus în noua legislaţie aflată în curs de aprobare (proiectul legii privind achiziţiile publice) priveşte clarificările aduse cu privire la condiţiile în care se pot modifica contractele de achiziţie publică, fără a fi necesară o nouă procedură de achiziţie publică. În ce priveşte posibilitatea majorării preţului, aceasta este permisă dacă nu depăşeşte 50% din valoarea iniţială şi dacă şi celelalte condiţii prevăzute sunt îndeplinite.

În cazul nerespectării condiţiilor privind modificarea contrac tului, se introduce dreptul autorităţii contractante de a denunţa unilateral contractul.

Remedii si căi de atac

O noutate importantă a legislaţiei în domeniul remediilor şi căilor de atac în procedurile de achiziţie publică o reprezintă obligativitatea notificării prealabile a autorităţii contractante. În legislaţia actuală există posibilitatea notificării autorităţii, fără însă ca lipsa ei să conducă la inadmisibilitatea contestaţiei la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor/instanţă. Deşi se prevede posibilitatea introducerii de contestaţii împotriva răspunsului la notificare/lipsa răspunsului/măsurilor de remediere, atât la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cât şi în instanţă, se încearcă a se favoriza introducerea contestaţiilor pe cale administrativjurisdicţională (netaxabile), prin introducerea unor taxe de timbru importante pentru contestaţiile introduse la instanţele judecătoreşti.

Mecanisme de prevenire a conflictului de interese

Adoptarea pachetului legislativ privind achiziţiile publice trebuie corelată cu aprobarea de către guvern în luna septembrie a unui proiect de lege privind instituirea unui mecanism de verificare ex-ante în scopul prevenirii conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică iniţiată prin SEAP. Mecanismul de verificare ex ante urmează a se exercita de către Agenţia Naţională de Integritate, prin Sistemul Prevenţie, un sistem informatic integrat pentru prevenirea şi identificarea potenţialelor conflicte de interese, şi de activitatea specifică a inspectorilor de integritate. Sistemul Prevenţie urmează să genereze avertismente de integritate, pe baza datelor din formularele de integritate completate de autorităţile publice. Identificarea conflictului de interese se face prin analize ale inspectorilor de integritate care trimit avertismentele de integritate confirmate la autoritate.

În mare măsură, adoptarea unei strategii la nivel naţional şi a pachetului legislativ amintit poate conduce, teoretic, la o eficientizare a procedurilor de achiziţie publică şi a utilizării banului public, atât în folosul autorităţilor, cât şi al celorlalţi participanţi la procedură. Rămâne de văzut, însă, cum va reuşi România s` pună în aplicare aceste prevederi, ştiute fiind deficienţele majore ce persistă în managementul activităţilor autorităţilor publice, precum şi lipsa unui personal instruit şi competent.

De Loredana Van de WAART, Avocat Asociat Cabinetul Gruia Dufaut

Notă: Informaţiile prezentate în acest articol nu reprezintă o consultanţă juridică. Acest articol oferă o serie de informaţii de ordin general, bazate pe proiectele de lege publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe la data de 23.10.2015, care pot suferi modificari in cadrul procesului legislativ de aprobare. Orice demers de a întreprinde sau nu o acţiune nu ar trebui să se bazeze pe aceste informaţii, ci pe o consiliere juridică specifică.

Articol publicat in suplimentul Avocati Experti editat de revista Piata Financiara, in luna octombrie 2015