CONTROLUL ISD: CE S-A SCHIMBAT ȘI CE IMPACT PENTRU INVESTITORI IN ROMANIA

În ultimul an, regimul european şi cel românesc de screening al investiţiilor străine directe a trecut de la text normativ la practică aplicată şi clarificări metodologice.

La nivelul UE s-a lansat o revizuire care urmăreşte armonizarea şi întărirea evaluării riscurilor economice şi de securitate. Parlamentul European a adoptat o serie de amendamente-cheie la propunerea CE de revizuire a Regulamentului UE 2019/452 privind controlul ISD, iar negocierile finale (PE-CE-Consiliul european) sunt încă în curs.

În România, după implementarea OUG nr. 46/2022, Consiliul Concurentei a emis în 2025 Instrucţiuni operative privind calculul valorii investiţiei şi noţiunea de „control”, după ce prin Legea nr. 164/2023 adusese o serie de precizări importante prin includerea expresă în noțiunea de ”investiție din UE” și a investițiilor realizate de o companie românească.

”Investitor din Uniunea Europeană: persoană fizică, care este cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, care a realizat sau intenţionează să realizeze o investiţie în România. În categoria investitorului din Uniunea Europeană este inclusă şi persoana fizică de cetăţenie română, respectiv persoana juridică al cărei sediu social se află pe teritoriul României, care a realizat sau intenţionează să realizeze o investiţie în România” (art 2 litera h, punctul 1 din OUG nr. 46/2022)

Evoluții recente la nivel european

Propunere de revizuire (ian. 2024): Comisia Europeană a depus o propunere de revizuire a Regulamentului (UE) 2019/452 pentru screeningul ISD, invocând lacune practice şi necesitatea unor norme mai armonizate la nivelul UE. Propunerea extinde instrumentele de cooperare şi vizează creşterea predictibilităţii evaluărilor de securitate economică.

Poziţia Parlamentului European (mai 2025): Parlamentul european a adoptat la 8 mai 2025 un pachet de amendamente care preconizează o armonizare mai susținută a legislațiilor țărilor membre, premise obiective pentru evaluarea riscurilor şi opţiuni extinse de screening pentru statele-membre.

Obiectivul legislativului european este să se ajungă la un standard comun de evaluare a riscului pentru securitate sau ordinea publică în contextul provocărilor regionale actuale, nu la eliminarea competenţelor naţionale. În plus, între amendamentele adoptate de Parlamentul european se prevede că pentru a asigura o abordare coerentă a examinării investițiilor străine în întreaga Uniune, toate statele membre ar trebui să poată extinde domeniul de aplicare al mecanismului lor național de examinare a ISD, pentru a include și alte tipuri de investiții străine, investiții străine în alte sectoare, entități-țintă suplimentare din Uniune sau activități economice pe care statul membru în cauză le consideră esențiale pentru securitatea sau ordinea sa publică. În acest caz, această examinare ar trebui, de asemenea, să respecte dispozițiile prezentului regulament.

De asemenea, se mai arată într-unul din amendamentele adoptate de Parlamentul European, mecanismele de examinare ar trebui să reducă la minimum complexitatea administrativă, să evite întârzierile inutile și să ia în considerare resursele limitate ale întreprinderilor mici și mijlocii atunci când li se aplică.

Având în vedere aceste evoluții, putem prezuma apariția în 2026 a unui cadru european mai strict privind monitorizarea investițiilor. Ne așteptăm la reguli mai clare, la un schimb de informații mai intens la nivelul UE, ceea ce ar urma să determine o creștere a nivelului de conformare cerut investitorilor transnaționali și o reducere a spațiului pentru structuri opace de control sau pentru tranzacții care pot ridica riscuri strategice.

Ce s-a schimbat în România în ultimul an

Se știe că regimul naţional porneşte de la OUG nr. 46/2022 care conferă CEISD competenţa de avizare a investiţiilor noi considerate sensibile și a căror valoare depășește pragul de 2 milioane de euro. Textul pune în sarcina investitorului obligaţia notificării și obținerii avizului cu privire la autorizarea ISD, când sunt îndeplinite pragurile și condițiile de control stipulate de lege. În completarea și, mai ales, pentru clarificarea legislației existente, Consiliul Concurentei a adoptat Ordinul nr. 2112 din 22 iulie 2025 pentru punerea în aplicare a Instrucțiunilor emise în aplicarea art. 3 alin (5) din OUG nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului UE 2019/452 al PE și Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.

Aceste Instrucţiuni clarifică trei domenii principale: (i) modalitatea de calcul a valorii investiţiei supuse controlului CEISD, (ii) cerinţele pentru depunerea notificării și (iii) noţiunea de „control”.

Valoarea investiției

Regula generală este că valoarea investiţiei o reprezintă valoarea fondurilor puse la dispoziţie de investitor, prin fonduri înțelegând totalul contraprestaţiilor date direct sau indirect, inclusiv plăţi, transferuri de active, acţiuni, remiterea de datorii, compensaţii, servicii sau contraprestaţii în natură.

Metodele de determinare a valorii investiției se aplică în funcție de modul concret în care se realizează operațiunea.

În cazul dobândirii de titluri de participare, valoarea investiției se determină prin luarea în calcul a prețului efectiv plătit și/sau a capitalului pus la dispoziție de investitor. Dacă dobândirea are loc prin majorare de capital sau prin orice alt tip de aport la capitalul social, valoarea investiției reprezintă suma totală a aportului, incluzând valoarea nominală a titlurilor subscrise și, dacă este cazul, prima de emisiune.

De subliniat că aportul realizat de un asociat existent, care nu modifică controlul sau administrarea societății, nu constituie investiție străină directă în sensul OUG nr. 46/2022.

În situațiile în care nu există o plată efectivă, valoarea investiției se stabilește pe baza valorii de piață a titlurilor sau activelor dobândite. Evaluarea aparține dobânditorului și trebuie fundamentată în ordinea de preferință: valoare de piață, valoare contabilă sau, în ultimă instanță, valoare fiscală. Pot fi utilizate rapoarte externe de evaluare pentru a susține cifra declarată. În instrucțiunile emise în 2025, există reguli specifice și pentru cazuri particulare. Astfel, operațiunile mixte se tratează prin cumularea componentelor, rezultatul fiind valoarea totală investită.

Contraprestațiile în natură se cuantifică prin valoarea justă de piață la data depunerii cererii de autorizare. Împrumuturile și acordurile de finanțare puse la dispoziție de investitor se includ în valoarea investiției prin suma totală a împrumutului, inclusiv dobânzile aferente; excepție făcând împrumuturile acordate de instituții financiare autorizate în cursul normal al activității de creditare, care nu conferă control și nu sunt cuprinse în calcul. Conversia unei participații în capitaluri proprii include sumele plătite inițial de investitor pentru acea participație, plus orice contraprestații ulterioare legate de conversie. Pentru titluri tranzacționate la bursă, se ia în calcul prețul de închidere din ziua de tranzacționare imediat precedentă depunerii cererii sau, dacă nu s-au efectuat tranzacții, ultimul preț publicat. În cazul investițiilor în etape, valorile aferente fiecărei etape se cumulează pentru a stabili pragul. Pentru tranzacțiile multijurisdicționale, dacă nu este individualizat prețul pentru activele din România, se vor lua în considerare evaluările părților privind pachetul românesc; în lipsa acestora, se consideră valoarea totală a tranzacției multijurisdicționale.

Impactul practic este clar: orice componentă non-cash, orice împrumut ori schemă în etape trebuie cuantificată și documentată în notificare. Alocarea prețului în tranzacțiile cross-border este decisivă pentru stabilirea obligației de notificare și pentru evaluarea riscului de a depăși pragurile care activează competența CEISD.

Depunerea notificării

În cadrul acestei operațiuni identificăm două momente cheie : proba intenției și momentul depunerii cererii. Proba intenţiei de a realiza investiţia se face printr-un document concret - antecontract, letter of intent, contract sau orice acord care confirmă fără echivoc că investitorul şi-a asumat operaţiunea. Acest document este necesar pentru depunerea cererii, întrucât autoritatea trebuie să poată verifica existenţa unei intenţii ferme, nu doar discuţii preliminare. Cererea de autorizare se depune doar după finalizarea negocierilor asupra elementelor esenţiale ale tranzacţiei — preţ, structură de finanţare, părţile implicate şi obiectul investiţiei — dar înainte ca investiţia să fie pusă în aplicare.

Noţiunea de control

Conform instrucțiunilor, noţiunea de control aplicabilă investiţiilor supuse avizării CEISD este aceeaşi cu definirea controlului din dreptul concurenţei. Instrucţiunile fac trimitere directă la art. 9 alin. (5) şi (6) din Legea concurenţei nr. 21/1996, ceea ce înseamnă că este considerat control orice situaţie în care o persoană dobândeşte capacitatea de a influenţa deciziile strategice ale unei întreprinderi.

Sunt incluse şi operaţiunile care duc la crearea unei societăţi în comun, conform Legii societăţilor nr. 31/1990.

Pentru a stabili dacă o investiţie generează control, Consiliul Concurenţei foloseşte aceleaşi criterii ca în analiza concentrărilor economice. Instrucţiunile indică expres aplicarea secţiunilor relevante din „Instrucţiunile privind conceptele de concentrare economică”, adoptate prin Ordinul nr. 386/2010. Evaluarea are în vedere drepturi de vot, posibilitatea numirii sau revocării administratorilor, drepturi de veto asupra deciziilor strategice sau acorduri paralele care permit influenţarea conducerii.

Consecinţa practică a acestor prevederi este că obligaţia de notificare nu depinde în final exclusiv de procentul de participare, ci de existenţa controlului exercitat asupra unei investiții /activității unei companii care intră sub incidența OUG 46/2022.

Drepturile conferite printr-o structură contractuală sofisticată pot genera control chiar dacă investitorul nu devine acţionar majoritar. Astfel, şi operaţiunile în care investitorul străin deţine o participaţie minoritară — dar cu drepturi decisive — intră sub incidenţa procedurii de autorizare.

România, un receptor important de capital străin

Investițiile străine directe reprezintă un pilon fundamental al dezvoltării economice pentru fiecare stat, cu un impact semnificativ asupra stimulării productivității, creării de locuri de muncă, modernizării infrastructurii economice, diversificării industriilor și stimulării inovației.

Într-un peisaj global tot mai fragmentat, influențat de tensiuni geopolitice și crize economice recurente, politicile de atragere și control al investițiilor capătă o importanță strategică pentru toate economiile avansate și emergente. România rămâne un receptor semnificativ de capital străin, iar perceptia fondurilor de private equity se menține pozitivă, chiar dacă fluxul net de ISD în 2024, conform raportărilor oficiale, a fost de circa 5,6 miliarde de euro, în scădere față de 2023 (6,75 miliarde euro), respectiv aproximativ 1,6% din PIB.

Astfel, o cercetare realizata de Invest Europe ”2024 Central & Eastern Europe private equity statistics” arata ca Romania a fost una din principalele piețe de exit din CEE în 2024, cu o valoare a estimată la 98 milioane EUR, ce o plasează imediat după Polonia și cu mult înaintea Cehiei, Lituaniei sau Ungarie. Aceasta indică că piața românească este atractivă pentru investitorii de private equity și venture capital, investitorii putând intra și ieși prin prin tranzacții profitabile. Iar plaja de creștere rămâne în continuare importantă, România având în continuare potențial de atragere de investiții de private equity pentru a se clasa pe podiul CEE dominat în 2024 de Polonia (44% din valoarea tolaluli de investiții în privat equity de 2,83 miliarde euro), Ungaria (21%) și Cehia (14%).