OUG NR. 73/2025: CADRUL JURIDIC PENTRU INVESTIȚII STRATEGICE ÎN INDUSTRIA DE APĂRARE

Într-un context regional marcat de instabilitate și presiuni de securitate, România își repoziționează industria de apărare ca pilon al autonomiei strategice și al angajamentelor asumate în cadrul NATO și UE. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2025 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții în domeniul securității naționale răspunde nevoii de a crea un cadru juridic predictibil pentru dezvoltarea industriei locale de apărare și atragerea de investiții în capacități militare, tehnologii avansate și infrastructură industrială critică. Ordonanța stabilește regulile pentru construirea, modernizarea, reconversia și extinderea capacităților de producție și servicii pentru apărare, atunci când aceste proiecte sunt necesare protejării intereselor esențiale de securitate națională și vizează producția sau comerțul cu produse din domeniul apărării.

Potrivit unui proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2025, aflat în prezent în dezbatere parlamentară, legiuitorul ar urma să aducă cel mai probabil anumite clarificări, necesare conform rigorilor de tehnică legislativă, unor noțiuni cum ar fi cea de « investitor », cu privire la mecanismul realizării investițiilor și regimul juridic al acestora, aspecte care în forma actuală pot crea interpretări neclare.

Cine poate investi și în ce condiții

Investitorii eligibili sunt persoane juridice din state UE, NATO sau țări care au încheiate parteneriate economice și strategice cu România, care dispun de capacitate financiară, tehnică licențe și know-how relevant. Aceștia pot dobândi inclusiv participații cu rol de control managerial și operațional, cu condiția respectării Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România și a verificărilor de securitate pentru conducerea societăților implicate.

Filtrul de securitate și controlul statului

Proiectele sunt supuse unui dublu mecanism de avizare:

• CSAT, pentru evaluarea impactului asupra securității naționale;
• CEISD, în cadrul regimului de examinare a investițiilor străine directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/452.

Statul își rezervă rolul de supraveghere prin intermediul ministerului de resort, care validează mandatul investițional și poate interveni, dacă sunt afectate interesele esențiale de securitate.

Statut juridic special al investițiilor

Investițiile realizate în baza ordonanței sunt asimilate, din punct de vedere legal, lucrărilor de utilitate publică și proiectelor de interes național și de securitate națională, ceea ce permite inclusiv:

• exproprierea pentru cauză de utilitate publică;
• prioritizarea proiectelor, chiar în cazul afectării ariilor naturale protejate;
• scoaterea terenurilor din circuitul agricol sau forestier;
• proceduri accelerate de concesionare a bunurilor publice, inclusiv prin atribuire directă. În cazul concesionării prin atribuire directă, nu se întocmește caiet de sarcini. Durata concesionării nu poate depăși 49 de ani de la data semnării contractului. Redevența se stabilește prin Hotărâre de guvern în baza valorii de piață a terenului sau construcțiilor și a duratei stabilite pentru concesionarea imobilelor proprietate publică a statului. Investițiile pot fi realizate pe terenuri aflate în proprietatea, închiriate sau concesionate persoanelor juridice indicate de lege sau pentru care acestea dețin un drept de superficie.

Finanțare și sprijin public

Operatorii economici cu capital de stat pot beneficia de alocări bugetare pentru majorarea capitalului social, inclusiv pentru acoperirea taxei de TVA aferentă investițiilor.

În paralel, sunt încurajate finanțările prin programe europene, NATO sau din state cu care România are parteneriate strategice și economice.

Guvernanță, audit și responsabilitate

Societățile înființate pentru derularea proiectelor funcționează sub incidența Legii societăților 31/1990. În actul constitutiv al acesteia se stabilesc drepturi şi obligaţii, inclusiv legate de majorarea ori diminuarea capitalului social ulterioară înfiinţării, înstrăinarea vreunor participaţii, aprobarea unor tranzacţii, realizarea auditului statutar, aprobarea planului de afaceri, bugetului şi a situaţiilor financiare anuale, constituirea de garanţii ori de altă natură ce pot conduce la afectarea interesului esenţial de securitate.

Strategia de management este stabilită de investitor, dar neîndeplinirea obiectivelor poate declanșa mecanisme de sancțiune.

Auditul financiar se realizează conform standardelor internaționale de audit - ISA adoptate de Comisia europeană, iar utilizarea fondurilor publice este supusă controlului autorităților competente.

Drept de preempțiune și continuitatea proiectelor

La retragerea investitorului, operatorul economic de stat beneficiază de drept de preempțiune asupra acțiunilor, la valoarea stabilită de un evaluator ANEVAR. La încetarea din orice motiv a societății, acționarii au obligația de a asigura continuitatea activității și utilizarea investiției conform destinației de securitate.

Implicații pentru mediul de afaceri

OUG nr. 73/2025 creează un cadru juridici predictibil pentru parteneriate industriale internaționale în industria de apărare din România.

De altfel, la scurt timp după adoptarea actului normativ, Comisia Europeană a aprobat accesul României la peste 16 miliarde EUR prin instrumentul SAFE (Security Action for Europe), a doua cea mai mare alocare din UE.

Fondurile sunt destinate achizițiilor și investițiilor de securitate deja asumate și contribuie la reducerea costurilor de finanțare și la accelerarea modernizării industriei de apărare românești și a infrastructurii critice. Împreună, cadrul legal național și finanțarea europeană, oferă o bază concretă pentru parteneriate, transfer de tehnologie și dezvoltarea capacităților interne, cu cerințe ridicate de guvernanță și sprijin public pentru investiții.

În contextul în care investiţiile în industria de apărare devin o prioritate strategică, această reglementare crează cadrul juridic necesar pentru România să achiziţioneze şi să dezvolte şi cu precădere să producă tehnologii militare avansate, care vor permite forţelor armate să opereze la standardele NATO şi să fie pregătite să facă faţă provocărilor dintr-un mediu operaţional tot mai complex.