SECURITATEA JURIDICĂ A SOCIETĂȚILOR: CE SE ÎNTÂMPLĂ, ÎN PRACTICĂ, CU AGA DUPĂ EXCLUDEREA UNUI ASOCIAT

Excluderea unui asociat dintr-o societate reprezintă o procedură juridică complexă, reglementată de Legea nr. 31/1990 pentru societățile de persoane și SRL-uri, dar nu și pentru societățile pe acțiuni. Această măsură constituie o sancțiune gravă, aplicabilă în situații excepționale, atunci când un asociat aduce prejudicii semnificative societății sau încalcă obligațiile sale statutare. Excluderea unui asociat într-un SRL nu este un act intern arbitrar, ci rezultatul unei hotărâri judecătorești. Legea nr. 31/1990 prevede că excluderea se pronunță de instanță, iar asociatul exclus rămâne ținut față de terți până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

Astfel, dacă societatea a încheiat contracte, angajând răspunderea personală nelimitată a asociatului ulterior exclus, acesta nu se poate prevala de excludere pentru a se sustrage executării obligațiilor ce decurg din acele contracte. Prin aceeași hotărâre prin care se pronunță asupra excluderii, instanța stabilește noua structură a capitalului social.

Consecința practică: momentul „zero” pentru drepturile de vot și cotele de participare este data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, nu data introducerii cererii de excludere.

După excludere, valabilitatea hotărârilor Adunărilor generale se judecă prin filtrul art. 132 din Legea societăților (aplicabil și SRL-urilor conform art. 196): hotărârile AGA pot fi anulate pentru încălcarea legii sau a actului constitutiv; termenul general de 15 zile curge, la SRL, de la data la care asociatul a luat cunoștință de hotărâre; iar, dacă se invocă nulitatea absolută, acțiunea este imprescriptibilă și poate fi promovată de orice persoană interesată.

Trei situații care generează probleme în practică și soluții

• AGA ținută înainte ca excluderea să devină definitivă, fără asociatul vizat

Atât timp cât hotărârea de excludere nu a rămas definitivă, asociatul are încă drepturi în societate. Neconvocarea lui poate atrage anularea hotărârii AGA (nulitate relativă), în condițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990, dacă dovedește interes și respectă termenul. În cazurile grave (de exemplu, încălcări evidente ale legii sau ale regulilor de cvorum/majoritate), se poate ajunge la nulitate absolută, care este imprescriptibilă.

În acest caz, societatea trebuie să convoace asociatul până la rămânerea definitivă a hotărârii de excludere și să se asigure că voturile sunt calculate corect la structura existentă.

• AGA organizată după ce excluderea asociatului a devenit definitivă, dar înainte de înscrierea mențiunii în Registrul comerțului

Efectele în plan intern operează de la data la care hotărârea rămâne definitivă, astfel că AGA se va ține ținând cont de noua structură a capitalului social și fără participarea asociatului exclus. Pentru opozabilitate față de terți și pentru a înlatura orice risc procedural, administratorii trebuie să depună actul constitutiv actualizat la ONRC.

Hotărârea definitivă de excludere a unui asociat se depune, în termen de 15 zile, la Oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrisă în registru, iar dispozitivul hotărârii se publică, la cererea societăţii, în Monitorul Oficial al României.

Practic, societatea trebuie să actualizeze registrul asociaților și actul constitutiv și să îndeplinească cu celeritate formalitățile pe lângă Registrul comerțului pentru a securiza efectele și față de terți.

• AGA la care, după excludere (definitivă), votează totuși fostul asociat

Votul lui este lipsit de efecte. Totuși, daca votul exprimat de asociatul exclus a înclinat balanța majorității sau a afectat cvorumul, hotărârea poate fi atacată în instanță. Instanțele consideră o astfel de participare drept o încălcare a legii sau a actului constitutiv al societății, suficientă pentru a invalida hotărârea adunării. În cazul nulității absolute (art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990), acțiunea poate fi introdusă oricând, de orice persoană interesată.

Astfel, organizatorii adunării trebuie să verifice înainte de ședință calitatea asociaților și drepturile lor de vot, astfel încât un fost asociat să nu figureze pe lista participanților.

În practică, cererea de excludere a unui asociat rezidă de cele mai multe ori din două aspecte:

1. Modalitatea de luare a deciziilor în cadrul unei societăți cu răspundere limitată, din diferendele asociaților cu privire la soluția care s-ar vrea adoptată de fiecare în parte în anumite situații;
2. Modalitatea de repartizare a capitalului social care, este repartizat în general în mod egal (în cote procentuale de 50% pentru fiecare asociat), atunci când sunt doi asociați. Astfel, în cazul oricăror neînțelegeri sau diferențe de viziune în ceea ce privește politica economică sau financiară a societății, aceasta din urmă ar fi în incapacitatea practică de funcționare, fiind în imposibilitatea de a fi adoptate cele mai importante decizii.

De reținut în final că, după excluderea unui asociat, societățile trebuie să trateze cu maximă rigoare perioada de tranziție. Actualizarea imediată a structurii capitalului, convocarea adunărilor generale în noua formulă și înscrierea modificărilor la Registrul comerțului nu sunt simple formalități, ci garanția securității juridice. Respectarea acestor pași face diferența între hotărâri solide, care rezistă în instanță, și decizii vulnerabile la contestări.